De la gangurit la propozitii: cum invata copiii sa vorbeasca

De la gangurit la propozitii: cum invata copiii sa vorbeasca
Cristina Tulbure

Cristina este lector universitar la Universitatea de Vest din Timisoara, doctor in stiintele educatiei si mama. Avand multi ani de experienta in invatamant (de la prescolar, la universitar), atata in practica pedagogica, cat si in cercetare, Cristina a vorbit in editorialele ei despre cum sa intelegem mai bine dezvoltarea copiilor pana in 3 ani.

Afla cum se dezvolta limbajul intre 0 si 3 ani si cum iti poti sprijini copilul sa aiba un vocabular bogat din articolul scris de Cristina Tulbure.

Viata de parinte e plina de surprize placute si momente deosebite. Printre ele se numara si experientele de neuitat pe care le traim cand copilul nostru rosteste primele cuvinte. Responsabilitatea noastra ca parinti este uriasa, intrucat noi suntem primii profesori de lingvistica ai micutilor nostri.

Daca in prima luna de viata, principalele sunete pe care le produc copiii se rezuma la plans, incepand cu a doua luna copiii isi exprima emotiile, mai ales pe cele pozitive, prin gangurit. Studiile de specialitate arata ca bebelusii tind sa nu gangureasca atunci cand nu se simt bine (Harwood, Miller si Vasta, 2010).

De la gangurit, la lalatie: ma-ma, ta-ta

Intre lunile 6 si 9, bebelusii incep sa se exprime printr-o forma superioara a ganguritului, numită „lalatie‟ sau „lalatiune‟. Aceasta forma de limbaj contine primele sunete articulate exprimate sub forma repetitiei de silabe (ta-ta-ta; pa-pa; la-la etc.). Micutii combina consoane si vocale si le repeta intr-o ordine intamplatoare, exprimandu-si emotiile si dorintele. Ganguritul si lalatia pot fi stimulate de comportamentul verbal al parintelui. Cu cat ii vorbim micutului mai mult in aceasta perioada, cu cat ii repetam mai des silabe si cuvinte clar si corect pronuntate, cu atat vom accelera aparitia pronuntiei primelor cuvinte cu sens.

Mama bucuroasa cu copil in brate

La 11 luni incep sa apara primele cuvinte cu sens

Dupa varsta de 10 luni copilul parcurge din punct de vedere lingvistic faza de ecolalie, ceea ce presupune repetarea automata a unor sunete, silabe sau cuvinte (Harwood, Miller si Vasta, 2010), dand impresia ca vorbeste singur, „pe limba lui‟. De fapt, el se pregateste sa rosteasca primele cuvinte cu semnificatie. Ca si repere educative, recomandam sprijinirea copilului in dezvoltarea conduitei verbale, prin pronuntarea cat mai clara de catre parinti a cuvintelor pe care copilul se straduieste sa le rosteasca. Jocurile de comunicare cu micutul trebuie sa contina obligatoriu cuvinte rostite corect de catre adulti, in niciun caz repetate gresit de acestia de dragul amuzamentului.

Incepand cu varsta de 11 luni asistam la una dintre cele mai importante achizitii ale copilului: pronuntarea primelor cuvinte cu sens. Desi copilul rosteste doar cate un cuvant, acesta joaca rol de propozitie (Papa – inseamna mi-e foame; apa – mi-e sete; tai – sa mergem afara etc.), demostrand ca micutul stie si intelege multe aspecte, chiar daca nu poate inca sa se exprime coerent. La majoritatea copiilor, achizitia si pronuntarea unor noi cuvinte este un proces lent, intrucat copiii se concentreza sa denumeasca doar aspecte care sunt importante pentru ei: membrii familiei, mancarea si jucariile.

Cum sa ne ajutam piticii sa aiba un vocabular bogat

In apropierea varstei de 2 ani copiii incep sa combine mai multe cuvinte, formand propozitii simple: Gata papa!; Tati stai!; Mama vino!

Mama cu baietel fericit ii arata in carte

Cercetarile de specialitate scot in evidenta un lucru important: numarul de cuvinte pe care copilul le aude pana la varsta de 2 ani influenteaza volumul vocabularului din perioada adulta; altfel spus, cu cat un copil aude mai multe cuvinte (chiar daca pe moment nu le poate reproduce), cu atat va avea, la maturitate, un vocabular mai bogat si mai nuantat.

De aici se desprind cateva repere importante de educatie a limbajului pentru parinti:

  1. Vorbim cat mai mult posibil cu micutul, chiar daca suntem constienti ca el nu intelege tot ceea ce ii spunem.
  2. Stimulam activitatea verbala a copilul prin jocuri lingvistice (Cum face pisica?; Cum face oaia? Ce este aceasta? etc.).
  3. Repetam corect tot ceea ce el pronunta gresit sau stalcit.
  4. Incurajam orice progres, cat de mic, prin aprecieri verbale (Bravo!; Am inteles ce ai spus!; Ce ma bucur ca ai spus Mama! etc.) sau nonverbale (zambet, imbratisare etc.).
  5. Le citim sau le povestim cat mai multe intamplari, povesti, poezii.

Intre 2 si 3 ani, asistam la o crestere spectaculoasa a volumului vocabularului, insotita de formarea de propozitii si fraze tot mai complexe. Totodata se dezvolta coerenta si claritatea exprimarii, copilul reusind sa exprime intr-un mod structurat experienta sa nemijlocita, sentimentele si emotiile pe care le traieste, nevoile pe care le resimte. Mediul familial si, in special, calitatea comunicarii cu parintii reprezinta reperele esentiale in procesul de dezvoltare a limbajului copilului.

Mama cu baietel in carca la plimbare povestesc

Limbajul are un rol foarte important in dezvoltarea psihica a copilului, pentru ca indeplineste 3 functii majore (Golu, Zlate, Verza, 1994):

  • comunicativa (copilul verbalizeaza dorintele, emotiile, perceptiile: Uite rata!; Ma doare burtica!);
  • cognitiva (copilul doreste sa inteleaga lumea inconjuratoare si sa se faca inteles de catre cei din jur: Ce este aceasta? Calul alearga; Pasarea zboara; Mi-e somn, vreau sa dorm!)
  • reglatoare (copilul vrea sa declaseze sau sa stopeze anumite actiuni proprii sau ale celorlalti: Nu vreau! Nu merg! Si eu vreau sa fac asta! Pot eu!)

Dragi mamici, interactiunea parinti-copii este esentiala pentru dezvoltarea limbajului micutului nostru. Sa daruim cat mai mult timp copiilor nostri pentru a-si insusi cat mai bine deprinderile de comunicare si pentru a-i pregati cat mai bine pentru viata, urmand indemnurile lui Augusto Cury:

Parintii buni dau cadouri, parintii inteligenti daruiesc propria lor fiinta;

Parintii buni alimenteaza corpul, parintii inteligenti alimenteaza personalitatea;

Parintii buni corecteaza greselile, parintii inteligenti isi invata copiii cum sa gandeasca;

Parintii buni isi pregatesc copiii pentru aplauze, parintii inteligenti isi pregatesc copiii pentru esecuri;

Parintii buni vorbesc, parintii inteligenti dialogheaza ca niste prieteni;

Parintii buni dau informatii, parintii inteligenti povestesc istorioare;

Parintii buni ofera oportunitati, parintii inteligenti nu renunta niciodata.