Tantrum-ul explicat pe limba parintilor

Multi parinti cer ajutorul atunci cand cel mic are un moment greu sau „o criza de plans si furie”, fie acasa, fie in public. Se simt epuizati, stresati si ingrijorati. „Suntem depasiti de probleme, parca nimic nu merge, iar „crizele” sunt din ce in ce mai dese si nu stim cum sa reactionam la ele.” E firesc sa simti neliniste si ingrijorare cand iti vezi copilul ca plange, tipa sau este foarte furios. Acestea insa sunt reactii normale in dezvoltarea emotionala a celui mic. Auto-controlul se dobandeste in timp, iar copilul are nevoie de noi pentru a se simti in siguranta. In felul acesta, invata sa-si accepte emotiile, furia, tristetea sau frustrarea.

Ce inseamna de fapt o criza de furie, frustrare sau tantrum? Ce mesaj vrea sa ne comunice piticul?

Crizele de furie pot avea mai multe surse. Important este sa-ti pui intrebarea ce inseamna ele de fapt, chiar atunci cand apar. Ce imi comunica prin acel disconfort? Isi exprima o teama, frica, gelozie sau durere, in mod indirect, prin furie sau frustrare pentru ca este nevoit sa faca ceva ce nu vrea? Sau este doar o reactie de-a lui cand ii reamintesc o limita? Simte frustrare pentru că ii limitez explorarea? Sau este doar o exprimare a granitelor pe care incepe sa si le stabileasca in relatia cu mine ca parinte?

Este esential ca, indiferent de cauza furiei sau frustrarii, piticul tau sa simta acceptarea si validarea ta neconditionata pentru ceea ce simte. El nu trebuie sa aiba impresia ca este respins sau neacceptat. Furia este o emotie foarte valoroasa, care poate ascunde durere, tristete, frica si gelozie. Copilul are resurse emotionale si cognitive limitate cand este mic. Cortexul prefrontal, responsabil de reglarea emotiilor si a comportamentului social se maturizeaza de-a lungul timpului. Dupa varsta de 4 ani, auto-controlul devine mai bun. Pe de alta parte, limbajul nu este inca dezvoltat pentru a putea exprima in cuvinte disconfortul si nevoile pe care copilul tau si le va exprima prin comportament. Mai mult, copilul nu gândește „logic” la aceasta varsta. In multe situatii va simti confuzie, neliniste, spaima sau chiar teama. Explicatiile rationale si logice nu prea au sens pentru copil si sunt percepute ca pe o forma de respingere. Copilul simte ca ceva nu este in regula cu el daca tu ca parinte ii „explici” modul in care ar trebui sa se comporte si te astepti sa aiba un anumit comportament.

Incertitudinea, noutatea si schimbarea pot fi foarte neplacute pentru copii, provocandu-le anxietate. Corpul va reactiona, secretand cortizol, cunoscut si sub numele de hormonul stresului, care va reprezenta o forma de adaptare. Este aproape imposibil sa gandesti clar si logic atunci cand corpul se pregateste de „lupta” sau de „fuga”, chiar si pentru adulti. Dupa aproximativ un an si 18 luni, copilul se afla in etapa de explorare si are nevoie sa experimenteze. Este bine sa evitam sa-i spunem „NU” de prea multe ori („ai grijă să nu cazi”, „nu alerga că o să te lovești”), deoarece aceste limitari tind sa creasca anxietatea si frustrarea copilului, accentuand astfel crizele de furie.

Pe de alta parte, exista copii al caror temperament ii ajuta sa treaca peste aceasta perioada mai usor si copii cu un temperament mai sensibil si mai dificil. Unii copii sunt mai reactivi, experimentand un disconfort mai mare la schimbarea de rutina sau in momentul in care le este foame sau somn. De asemenea, in cazuri de supra-stimulare, cei mici pot simti aceasta lipsa de confort cand merg la cumparaturi sau chiar in vizite la prieteni.

Cum reactionam imediat cand are un disconfort?

Primul lucru de care are nevoie este sa se simta in siguranta. Apoi, este important sa fie validat si acceptat neconditionat. Il iau in brate si ii spun ca vad ca ii observ frustrarea sau furia. „Oooo… te vad tare necajit. Jucaria ta preferata s-a rupt. Iar asta te intristeaza, asa-i?”. Uneori, cand sunt obositi, le este foame, au parte de prea multa stimulare sau ne comunica indirect o alta suparare, crizele de furie escaladeaza. Important este sa facem efortul de a ne pastra calmul, pentru a-i oferii lui linistea si siguranta de care are nevoie, fara sa ii distragem atentia de la ceea ce simte si fara sa ignoram ce e in sufletul lui. Iar atunci cand este necesar, putem sa ii impunem niste limite, „Ti-ai dori sa te joci cu mingea, dar ne putem juca afara in curte numai dupa ce luam masa.”

Coerenta intre ce simte, ce gandeste si ce face: povestea experientei lui

Pentru dezvoltarea lui emotionala este important sa devina coerent ce i se intampla. Spre exemplu, daca sunteti cu el la locul de joaca si a venit timpul sa plecati, pentru el poate deveni un motiv de frustrare faptul ca trebuie sa renunte la joaca pentru a merge acasa. SI ar putea reactiona cu un acces de furie. „Vrei sa te mai joci in nisip, nu? Este insa ora de masa si te vei juca dupa amiaza. Vad ca te supara asta si ca ai vrea sa te mai joci, dar o vom face mai tarziu.” Este dificil pentru un copil de un an si 9 luni sau de 3 ani sa isi amane placerea de a se juca. Iar pentru un adult reprezinta uneori un efort. Acum, copilul are nevoie sa se simta vazut si sa i se valideze disconfortul, toate pe un ton calm, pentru ca el sa se simta in siguranta. Fara pedepse si fara tipete. Dupa orice moment de furie sau disconfort, copilul are nevoie sa petreaca un timp cu tine, in care tu sa-l ajuti sa inteleaga experienta si sa aiba coerenta pentru el. „Ti-ai fi dorit mult sa mai ramai la joaca, te-ai simtit trist si te-ai infuriat ca am plecat de la nisip ca sa venim acasa sa mancam.” Valoarea pentru copil este uriasa, pentru ca in acest fel el va integra ce simte, cum reactioneaza si ce semnificatie are experienta. Coerenta ii da celui mic sentimentul de control asupra lui. Sa nu lasam momentele sa treaca fara sa vorbim, deoarece asa reusim sa ne reconectam. Cu alte cuvinte, reluam ce s-a intamplat si povestim cu el, cu multa afectiune si atentie, iar piticul nostru va intelege in timp.

Cum putem preveni insa tantrum-urile?

Ofera-i conectarea emotionala de care are nevoie zilnic, atentia, afectiunea si prezenta ta. In momentul in care copilul se simte in siguranta alaturi de mama si de tata, ii va fi mai usor sa faca fata frustrarilor sau momentelor lui de furie. Cu siguranta, faptul ca poate sa depinda emotional de parinti il ajuta sa castige in timp auto-controlul asupra propriei lui vieti, pas cu pas.

Alege cu grija momentele cand mergeti la cumparaturi, in vizita sau in alte spatii care il supra-stimuleaza. Si nu uita sa le povestesti mereu ce se va intampla. „Acum mergem sa cumparam paine si fructe la magazinul de langa colt.” Copiii au nevoie de predictibilitate, sa simta ca ei conteaza. Imaginati-va cum v-ati simti daca un adult v-ar duce undeva fara sa stiti unde anume. Nu toti dintre noi, si cu siguranta copiii, apreciaza surprizele sau spontaneitatea, asociidu-le cu incertitudine.

Dupa fiecare criza de furie, petrece timp impreuna cu cel mic pentru a va reconecta. Reactivitatea copilului scade cand suntem acolo pentru ei, cand simt ca pot conta pe noi, oricat de greu le este. Este un exercitiu care creste abilitatea lui de autocontrol. A fost un greu si apoi vine un bine. Urmeaza liniste si siguranta, care ii dau incredere.