Cum sa nu le transmitem copiilor propria noastra anxietate

Cum sa nu le transmitem copiilor propria noastra anxietate
Echipa Mamicilor

Suntem mamicile noii generatii care credem in puterea noastra de a face o lume mai buna impreuna cu piticii nostri.

Ca parinti anxiosi, riscam sa ii crestem si pe cei mici cu multe frici si griji. Haideti sa vedem cum putem sa evitam acest lucru, spre binele copiilor nostri.

Nu trebuie sa fim oameni de stiinta ca sa ne dam seama ca momentele de colaps si anxietatea noastra se transmit si copiilor nostri. In plus, exista si o multime de studii care confirma acest lucru. Printre cele mai recente, acesta arata ca anxietatea si nevroza se transmit copiilor nostri (surprinzator sau nu) prin mediu, si nu genetic: copiii nu mostenesc genetic comportamentele anxioase de la parinti, ci le invata.

Alt studiu atrage atentia asupra transmiterii nevrozelor si a afectiunilor psihice inca din timpul sarcinii, tot printr-un mod non-genetic: din cauza inflamatiei si activarii sistemului imunitar in corpul mamei produse de stres si anxietate, fatul sufera o mutatie, mostenind mult mai putini receptori de serotonina (hormonul raspunzator de starile de fericire), si devenind astfel mult mai predispus la anxietate.

Anxietatea noastra se transmite la copii

Prin urmare, este clar ca un parinte anxios are toate sansele sa isi „molipseasca” si copilul de aceasta trasatura. Mai mult, un copil care are in preajma un parinte stresat si ingrijorat va fi influentat mai mult profund decat pentru o simpla stare de moment: copiii cauta la parintii lor cheia pentru a interpreta situatiile ambigue – daca parintele este in mod constant anxios si temator, copilul va percepe o multime de scenarii ca fiind nesigure. De aceea, .

Vestea buna este ca transmiterea anxietatii de la parinte la copil nu este inevitabila. Sunt doua lucruri importante pe care este indicat sa le facem atunci cand observam la copiii nostri comportamente anxioase:

  1. Sa nu incepem sa ne invinuim. Nimanui nu ii e usor sa isi controleze stresul si anxietatea si nu putem sa le facem pur si simplu sa dispara.
  2. Sa adoptam anumite strategii prin care sa ne asiguram ca nu le transmitem celor mici grijile noastre. Iata mai jos cateva astfel de strategii:

Mama cu bebe la locul de joaca

Invata sa iti gestionezi propriul stres

Este dificil sa-i transmitem copilului senzatia de calm, cand noi de fapt ducem propria lupta interioara cu anxietatea. De aceea, cea mai eficienta solutie ar fi sa incercam sa incepem cu noi insine: sa incepem sa invatam sa toleram noi insine stresul mai bine pentru a-i putea apoi invata acest lucru si pe cei mici. Pentru asta, o idee buna ar fi chiar sa apelam la un specialist: un terapeut ne poate ajuta cu multe metode de gestionare a stresului care sa se potriveasca nevoilor noastre.

In felul acesta, atunci cand vei invata strategii care te ajuta pe tine sa faci fata situatiilor stresante, de fapt vei primi si solutii pentru cum sa iti indemni copilul sa procedeze. De exemplu, daca incerci sa practici rationalizarea in timpul situatiilor de stres maxim, acelasi lucru il poti face si cu cel mic: „Stiu ca esti speriat, dar hai sa ne gandim, care sunt sansele ca ceva rau chiar sa se intample?”.

Cheia este sa incerci sa ramai calma in fata celui mic, chiar si cand esti tu insati foarte stresata. Fii atenta la expresiile faciale, la cuvintele pe care le folosesti si la intensitatea emotiilor pe care ti le exprimi, pentru ca cel mic va absorbi fiecare stare a ta.

Explica-i anxietatea ta

Anxietatea, frica si grijile fac parte din viata, asa ca nu ar trebui sa ne propunem sa-i ferim complet pe copiii de aceste stari. Important este sa ii ajutam sa le inteleaga.

Spre exemplu, daca ti-ai pierdut cumpatul la un moment dat pentru ca iti faceai griji ca nu veti ajunge la timp la gradinita si ai tipat, este important sa ii explici mai tarziu in zi, cu calm, ce s-a intamplat de fapt: „Mai tii minte ca m-am enervat azi-dimineata? Eram ingrijorata pentru ca intarziam la gradinita si am tipat, dar cred ca exista si moduri mai bune sa ne exprimam atunci cand ne facem griji. Poate ne gandim impreuna la cum sa facem data viitoare cand suntem ingrijorati.”

Mama inconjurata de copii

Daca vorbim despre anxietate in felul acesta le dam copiilor permisiunea sa simta stresul si le transmitem ca e o stare care se poate gestiona. Daca ii protejam incontinuu de tristete, furie sau stres, le transmitem in mod subtil ca aceste sentimente sunt interzise, ca nu au voie sa se simta asa sau sa si le arate.

Invata sa iei pauze

In general, daca te simti complesita de anxietate in prezenta copilului, incearca sa iei o pauza. Cere ajutorul cuiva si incearca sa iti oferi putin timp pentru activitati de-stresante. Incearca sa iti descoperi micile lucruri care te fac sa te linistesti si care sa fie mereu la indemana atunci cand simti ca devii anxioasa : un ceai cald, cateva minute in aer liber, putin stretching, o baie calda. Important este sa ai in minte faptul ca anxietatea e doar o stare care va trece si sa incerci sa ramai calma cat dureaza.