Importanta sociabilitatii la copii

Cred ca nu mai este o noutate pentru nimeni faptul ca socializarea este o parte foarte importanta a evolutiei individului, fara de care nu putem vorbi despre o integrare sociala fireasca.

Anumite abilitati legate de dezvoltarea sociala apar inca de la varste foarte mici, in copilaria timpurie. Termenul “social” se refera la relatia sau interactiunea dintre doua sau mai multe persoane, care prin definitie raspund reciproc si isi influenteaza reciproc comportamentul. Pe scurt, este procesul prin care indivizii, in special copiii, devin membri functionali ai unui grup si preiau valorile, conduitele si credintele celorlalti membri ai grupului.

Tocmai din acest motiv, dragi parinti, va sfatuiesc sa acordati suficient timp si energie socializarii copilului vostru. Daca la varste foarte fragede familia constituie principalul model in dezvoltarea copiilor si in invatare, mai tarziu acest rol (de model in invatare) se transfera si catre alti membri ai societatii, persoane cu care copilul interactioneaza in mod regulat (colegi, prieteni, alti adulti). Pentru copiii cu dezvoltare fireasca, invatarea prin imitatie este principalul mod de a invata. De aceea, in primele luni de gradinita ati observat probabil, comportamente si cunostinte noi, pe care nu va amintiti sa le fi predat in vreun fel. Tot din acelasi motiv, copilul dumneavoastra v-a surprins cu cate o expresie noua, joc sau cuvant noi sau chiar cu anumite cunostinte pe care nu stiati ca le detine, dupa ce ati mers cu el in parc, la locul de joaca sau in vreun alt loc in care a avut parte de interactiune cu copiii. Sau poate, in cazul in care programul copilului presupune mult mai multa interactiune cu adultii (daca ati decis sa il inscrieti mai tarziu la scoala sau daca programul lui nu presupune multa interactiune cu copii de varste apropiate) , ati observat ca multe dintre gesturile, expresiile sau valorile lui sunt asemanatoare celor ale unui adult. Socializarea cu adultii mult mai mult decat cu copiii poate determina dezvoltarea unor “adulti in miniatura”. Important este sa intelegeti toate aceste lucruri si sa stabiliti ce va doriti de la copilul vostru.

Copilul preia cu destul de multa fidelitate comportamentul social al parintelui. De asemenea, tot parintele poate transmite copilului in primii ani de viata introversiunea sau extraversiunea sociala. Daca sunteti genul de persoana deschisa, cu multi prieteni si viata sociala, cel mai probabil copilul dumneavoastra va prelua o astfel de conduita: isi va dori la randul lui sa aiba prietenii lui, intalniri de joaca, iesiri afara sau chiar vizite din partea colegilor. Daca insa va incadrati mai degraba in timpul introvert, petreceti majoritatea timpului cu familia, iar evenimentele mai importante sunt singurele ocazii de socializare, atunci asteptati-va ca si copilul vostru sa aiba o viata sociala similara in viitor, sau chiar la maturitate.

In experienta mea am intalnit adesea parinti care, desi introverti, se plangeau de lipsa de initiativa sociala a copilului, de lipsa dorintei de a interactiona, sau chiar de refuzul de a raspunde adultilor sau copiilor care il abordeaza. Daca pana la un punct acest lucru nu este total nefiresc (nici noi adultii nu suntem intotdeauna deschisi cu anumite persoane care ne abordeaza poate, prea intruziv sau familiar), in general refuzul copilului de a raspunde, de a interactiona, semnaleaza o problema in ceea ce priveste abilitatile sociale.

Am intalnit parinti care au spus “Eh, si ce daca nu raspunde? Si ce daca nu are prieteni? Nici eu nu am, seamana cu mine.” Semnalez ca aceasta falsa explicatie pe care o oferiti pentru a justifica comportamentul copilului nu face decat sa va indeparteze si mai mult de momentul in care il veti ajuta efectiv pe copilul dumneavoastra sa se integreze in societate. Chiar daca va regasiti in conduitele sociale ale micutului, nu inseamna ca acesta este cel mai bun model de a functiona. Intrebati-va cu ce il ajuta pe viitor sa fie sociabil sau, dimpotriva, antisocial.

Ce vreau sa spun este ca socializarea nu ajuta doar in dezvoltarea abilitatilor noastre de interactiune cu prietenii, abilitate pe care o putem lesne vedea “dispensabila”. Socializand copilul isi dezvolta abilitati de interactiune, de negociere, isi dezvolta cunostintele in anumite domenii, invata sa fie responsabil, sincer, deschis, tolerant, sa comunice eficient. Chiar si aptitudinile de lider debuteaza cu succes inca din copilarie, in grupuri. Multe dintre aceste abilitati, odata dobandite, se vor dezvolta si il vor ajuta intreaga viata.

Daca v-am convins ca socializarea nu este un element “optional” in educatia copilului, iata cum puteti proceda pentru a-l invata pe copilul vostru sa interactioneze:

Iesiri in locatii populate de copii

Fie ca sunt parcuri, locuri de joaca, patinoare, sali de sport sau alte locuri cu “lipici” la copii, cu siguranta fiecare locatie este plina de oportunitati de a interactiona cu copii de varsta lui. E important sa il indreptati catre grupuri de copii de varsta apropiata (cei mai mari, de exemplu, il pot respinge si, implicit, descuraja sa mai initieze interactiuni), la fel cum e important sa il lasati cat mai mult sa se descurce singur. Uneori, exista tendinta parintelui de a fi “avocatul”copilului, atunci cand apar situatii noi sau mai dificile. Bineinteles, copiii trebuie supravegheati insa, atata timp cat copilul poate comunica si se poate exprima fara probleme, lasati-l sa o faca, indiferent daca s-a mai confruntat cu astfel de situatii sau nu. Lasati-l sa exploreze, sa se exprime asa cum simte si, doar daca intalneste situatii de impas, oferiti-i ajutorul.

Intalniri de joaca

O modalitate mai putin utilizata este aceea de a organiza intalniri de joaca intre copii. Puteti alege unul sau doi copii (cel putin initial; numarul copiilor invitati poate creste pe masura ce creste si copilul) din grupul de la cresa, gradinita sau din alte medii unde copilul vostru intalneste alti copii. Organizati pentru ei un program pe care il prezentati, punandu-le la dispozitie toate “materialele”necesare pentru joaca. De asemenea, e indicat sa le prezentati si niste reguli pe care trebuie sa le respecte la intalnirea de joaca, pentru a evita ca aceasta sa se transforme intr-un “haos” neconstructiv. Pentru parintii care decid ca vor sa imbunatateasca abilitatile sociale ale copilului lor (fie pentru ca observa carente, fie pentru ca vor sa faca o schimbare), exista specialisti care ii pot ajuta cu organizarea intalnirilor de joaca, astfel incat ele sa devina o modalitate eficienta de invatare, dezvoltare si socializare.

Vizite intre familiile cu copii

Din momentul in care copilul vostru este suficient de mare incat sa poata interactiona (fie si nonverbal) cu alti copii/alte persoane, este foarte important sa ii creati cat mai multe oportunitati de a face acest lucru. Ce trebuie mentionat insa, este ca de multe ori copiii ajung sa interactioneze atunci cand adultii, parintii care sunt prieteni, stabilesc diverse intalniri sau evenimente. Un sfat demn de urmat ar fi sa organizati si intalniri doar pentru ei, in care atentia sa fie indreptata catre a le crea un mediu cat mai propice de a se juca impreuna, de a interactiona si de a se apropia.

Cercuri si grupuri de socializare

Din fericire, in zilele noastre exista optiuni foarte variate pentru a “umple”timpul copiilor cu activitati interesante si distractive. Puteti sa il inscrieti la ateliere de creatie, cercuri, ateliere de stiinta, concursuri si competitii, il puteti duce la petreceri pentru copii organizate de obicei in jurul sarbatorilor sau chiar la grupuri de socializare. In functie de preferintele copilului vostru, oricare dintre aceste activitati pot constitui ocazii foarte bune de socializare si invatare. De asemenea, pentru copiii cu dificultati in interactiunea sociala, exista grupuri asistate de specialist, unde acestia isi pot depasi punctele slabe, in timp ce se joaca sau fac diverse lucruri distractive.

Inscrierea la anumite sporturi sau activitati extracurriculare

Pentru copiii de varste mai mari, o optiune viabila este inscrierea la activitati extracurriculare. E important insa sa tineti cont de preferintele copilului si sa nu ii “impuneti”sa faca o alegere sau alta dintr-o ambitie personala. Oricat va doriti sa il vedeti invatand anumite lucruri sau practicand un anumit sport, trebuie sa luati in considerare ca el trebuie sa fie motivat si implicat ca acest lucru sa se intample. Nu va doriti ca tot procesul sa se transforme intr-o “lupta”sau negociere intre voi si copilul vostru.

Inscrierea la cresa / gradinita

Decat daca nu exista un motiv intemeiat pentru care sa amanati inscrierea copilului la gradinita, acest lucru ar trebui sa se intample cat mai curand posibil. Cu cat copilul este inscris mai tarziu, cu atat va dezvolta mai multe dificultati de integrare. Un copil ajuns mai tarziu la gradinita se va acomoda mai greu, va accepta mai greu sa ramana singur si exista riscul sa vada acel loc ca unul nefamiliar, in care nu se simte in largul lui, deoarece nu se potriveste rutinii lui zilnice.

Oricare dintre aceste idei alegeti sa implementati, trebuie tinut cont ca nu voi, parintii, ci copilul este cel ce are nevoie de socializare. Pentru asta, oferiti-i independent si autonomia necesara. Evitati sa ii impuneti reguli in mod excesiv, sa va adresati in locul lui, sa il ghidati fizic sau verbal in mod continuu sau sa fiti prezenti neconditionat langa el. Toate aceste comportamente din partea parintilor pot afecta increderea copilului in sine si in propriile abilitati. E important sa il lasati sa se exprime asa cum simte.