Rolul lui “NU” in relatia parinte-copil

Rolul lui “NU” in relatia parinte-copil
Andreea Badica

Andreea este terapeut comportamental si vicepresedinte Senzo Kids, un centru pentru dezvoltarea si integrarea copiilor cu dificultati.

Copii trebuie sa inteleaga ca nu au totul la dispozitie si ca cei care controleaza situatia sunt parintii. Afla cum sa-i mai spui si "nu" copilului tau.

Din experienta terapeutului comportamental Andreea Bădica

“Parintii trebuie sa stabileasca anumite limite pe care copilul sa le respecte.”, scriam in articolul Copilul in spatiul public.“ Acesta trebuie sa inteleaga ca nu toate lucrurile sunt la dispozitia sa si ca aceia care controleaza situatiile sunt parintii, si nu el.”

In general, raspunsurile verbale de forma “DA” sau “NU” reprezinta indicatori care ne ajuta sa ne dam seama daca actiunile noastre sunt acceptate sau dimpotriva, respinse, daca urmeaza sa se intample ceva dezirabil in viitor, daca suntem acceptati sau refuzati, admisi sau respinsi etc.

Dar este oare atat de simplu cand vine vorba de copii?

Atat conceptul de DA cat si cel de NU trebuie folosite cu mare atentie de catre parinti. Ambele, folosite in mod excesiv pot duce la crearea unor confuzii, unor sisteme de adaptare ineficiente sau chiar la tulburari de comportament.

De exemplu: daca spuneti copilului tot timpul “Da” atunci cand va solicita ceva si ii indepliniti toate dorintele, riscati ca, pe viitor, sa aveti un copil rasfatat care nu va fi suficient de motivat sa invete sau sa respecte regulile deoarece stie ca, intr-o forma sau alta, va obtine ceea ce vrea. Acesta nu va avea cum sa faca fata limitarilor sau frustrarilor: va riposta atunci cand trebuie sa astepte, cand nu i se va cumpara ce isi doreste etc. In concluzie, nu il veti invata sa se adapteze (in niciun mediu nu este permis orice nimanui, iar limitarile impuse copiilor sunt cu atat mai multe, din motive de siguranta).

Pe de alta parte, daca aveti tendinta de a spune foarte des NU copilului (“nu e voie”, “nu pune mana”, nu ai facut bine”) riscati sa creati frustrari “gratuite” acestuia, sa contribuiti la scaderea increderii in el si, indirect, la o stima de sine scazuta pe termen lung. Mai mult, uneori reusiti sa il faceti pe acesta sa faca exact ceea ce i se interzice. Pentru ca interdictiile starnesc curiozitati daca nu sunt insotite de explicatiile potrivite si adaptate nivelului lor de intelegere.

Cum pot parintii sa foloseasca “NU” intr-un mod eficient?

Cu toate ca pentru unii parinti este un efort sa discrimineze intre situatii in care “NU” este folosit in mod eficient si cand este folosit abuziv, recomand urmatorul exercitiu:

  • Puteti incepe prin a va intreba ce a invatat / inteles copilul din acel “NU”.
  • A fost o oportunitate de invatare, o situatie in care l-ati protejat de un pericol sau doar un moment in care ati creat confuzii copilului?
  • Asigurati-va ca el a inteles de ce i se interzice un lucru sau de ce actiunea lui a fost descurajata.

In cadrul acestui exercitiu, aveti nevoie sa intelegeti ca, din punct de vedere comportamental, “NU” este o forma de pedeapsa. O forma de a descuraja o conduita, o actiune, poate chiar o initiativa. O forma de a scadea acel comportament caruia i-ati atribuit “NU”. Chiar vreti sa faceti acest lucru sau este doar o situatie in care prin interzicerea unui lucru va redati un anumit confort de moment?

In fazele initiale de dezvoltare, recomand inlocuirea lui NU prin folosirea unor metode pozitive (mult mai eficiente). De fiecare data cand ii spunem copilului NU, (nu ai voie sa te joci cu acel obiect, nu pune mana acolo, nu baga in gura, nu te duce acolo etc.), toate aceste interdictii, in loc sa-l motiveze pe copil sa cunoasca lumea, il vor face sa isi inhibe anumite initiative.

Exemplul 1
“Nu ai voie sa te joci cu acurelele singur pentru ca te murdaresti!”

Nu ai voie sa te joci cu acurelele singur pentru ca te murdaresti!

E adevarat, un astfel de joc presupune multa munca ulterioara din partea parintelui deoarece el este cel care trebuie sa stranga si sa curete, mai ales ca nu e o activitate ce o puteti cere unui copil. Insa ce inseamna asta pentru pitic? Inseamna ca i-ati luat oportunitatea de a explora mediul, de a-si crea o toleranta pentru anumite texturi, de a-si dezvolta creativitatea si motricitatea fina. Limitandu-l astfel, ii limitati si procesul de invatare.
Sugestie: Aranjati mediul astfel incat activitatea aleasa sa nu produca foarte multe neplaceri (in exemplul nostru, puteti folosi o folie de plastic pe care o intindeti sub masa de joaca si lasati-l sa exploreze in voie.

Exemplul 2
“Nu baga in gura obiectele de pe jos.”

Nu baga in gura obiectele de pe jos!

Sugestie: Puteti sa ii explicati copilului ca pe jos este murdar deoarece sunt multi microbi si se poate imbolnavi. Mai departe, explicati consecintele pe care el le va avea de suportat daca se imbolnaveste.

Exemplul 3
“Nu pune mana pe fierul de calcat.”

Nu pune mana pe fierul de calcat.

Sugestie: E adevarat, aici e nevoie sa il protejati de un pericol. Parintele ii poate explica copilului ca atunci cand va pune manuta, se va rani si va avea dureri foarte mari. Puteti sa faceti chiar o “lectie” cu copilul prin care sa il invatati ce e periculos pentru el.

Exemplul 4
“Nu ai voie ciocolata la ora aceasta.”

Nu ai voie ciocolata la ora aceasta

Sugestie: Parintele trebuie sa-i explice copilului ca este tarziu si ca ciocolata se mananca pe timpul zilei dar, daca vrea ceva bun, poate sa aleaga intre o banana si o portocala.
De asemenea, “NU” folosit pentru a scadea comportamente nepotrivite nu este suficient, mai ales daca nu e utilizat in combinatie cu predarea unor tehnici de adaptare.

Exemplul 5
“Nu te-ai purtat frumos astazi la locul de joaca.”

Nu te-ai purtat frumos astazi la locul de joaca

E posibil sa aveti dreptate, poate a fost prea galagios, s-a ciondanit cu un copil sau nu a venit atunci cand l-ati strigat. Dar ce a inteles copilul din aceasta “mustrarare"? "Cum ar fi trebuit sa ma comport ca sa fie frumos?”, se poate intreba copilul.
Sugestie: Asigurati-va ca nu il neindreptatiti. Folositi “NU” doar dupa ce v-ati asigurat ca el stie cu adevarat ce are de facut, ce asteptati de la el si care ar fi fost conduita potrivita.


Asadar, sugerez ca in loc sa spunem copiilor nostri NU, sa oferim variante sau explicatii.

In loc sa pedepsim dorintele sau comportamentele copilului, pe langa oferirea de explicatii si variante, putem sa folosim motivatia. Din toate aceste situatii, in functie de consecintele pe care parintii le aplica, copiii vor fi motivati sa respecte sau nu regulile impuse de catre acestia.

Sugerez parintilor sa fie intotdeauna atenti la tonul pe care il folosesc atunci cand spun copiilor NU, sa fie consecventi, fermi si sa respecte promisiunile pe care le fac copiilor lor. Nu in ultimul rand, copilul trebuie sa invete ca atunci cand i se spune “Da”, se afla pe drumul cel bun si prin aceasta confirmare poate sa fie motivat sa respecte reguli, sa fie cuminte si sa asculte de parinti.