Cum sa cauti o bona pentru copilul tau

Concediul de maternitate a ajuns la final, iar tu trebuie sa te intorci la serviciu? E normal sa fie asa, si incet-incet iti reintri in ritm. Doar ca inainte trebuie sa iei o decizie importanta: cu cine il lasi pe cel mic cand nu esti acasa? Cele mai norocoase dintre noi au bunici care le sar in ajutor, dar celelalte trebuie sa gasim solutii. O optiune este cresa, iar o alta – angajarea unei bone.

Maria Turbatu, o mamica de succes din comunitatea noastra, ne povesteste de ce a ales sa apeleze la bone pentru fetita ei Natalia, cum le-a recrutat, ce „chimie” a avut cu ele și cat au costat-o. Urmariti in continuare interviul si aflati de ce ar trebui sa ne incredem intotdeauna in instinctul nostru de mamici, chiar si cand alegem o bona.

Bepanthen®: Cum ai decis ca ai nevoie de o bona?

Maria: Pentru mine, scenariul in care, la un moment dat, voi apela la serviciile unei bone s-a conturat in mintea mea cu mult inainte de a avea un copil.

Acest lucru se datoreaza faptului ca parintii si socrii mei locuiesc in provincie. Iar viata mea in Bucuresti este si a fost intotdeauna suficient de agitata incat sa realizez ca acest scenariu imi va implini cel mai bine nevoile personale: nevoia de implinire pe plan profesional, nevoie de socializare etc. Singura provocare: sa gasesc persoana potrivita, in care sa am incredere sa imi las copilul (nu doar sa il ingrijeasca fizic, cat si sa ii asigure un echilibru emotional si sa il educe). Am vrut in acelasi timp sa imi protejez copilul de expunerea la virusi, cel putin pana la 3 ani, cand organismul lui poate sa faca fata mult mai usor bolilor si nu mai apar complicatii atat de repede. Cam asta a fost logica dupa care m-am ghidat cand am luat aceasta decizie.

Bepanthen®: Cum descrii experienta ta cu bona sau cu bonele de pana acum?

Maria: Nu am regretat niciodata decizia de a opta pentru serviciile unei bone. Pentru noi, aceasta a fost solutia cea mai potrivita in acel moment. Am avut, pe parcursul a 2 ani, 4 bone. Realizez ca par cam multe, dar a trebuit sa ne adaptam in functie de circumstante.

Spre exemplu, prima bona, venea doar 4 ore/zi (a fost o perioada destul de scurta de aproximativ 2 luni), o scotea pe Natalia la plimbare si ma ajuta cu pregatirea pranzului sau alte treburi administrative. Acest lucru se intampla cand Natalia avea undeva intre 8-10 luni. Pe mine m-a ajutat mult pentru ca inca nu ma intorsesem la birou si simteam nevoia sa am timpul meu. Astfel ma simteam mai relaxata si odihnita in restul timpului, ceea ce ma facea sa fiu mai rabdatoare cu fetita mea.

Momentul in care am ales sa avem urmatoarea bona a fost la 1 an. In continuare nu ma intorsesem la birou, dar sotul meu urma sa plece cu serviciul in Brazilia. Nu am vrut sa raman singura acasa, de aceea am apelat la Carmen - o vecina a mamei (din provincie), care lucrase mult timp la stat, dar fusese recent disponibilizata. Atunci am luat decizia ca vreau bona interna, care sa ma poata ajuta si cu treburile casei.

Dupa 6 luni a trebuit sa cautam pe altcineva pentru ca eu urma sa ma intorc la serviciu, iar Carmen urma sa devina bunica. Prin urmare, am agreat amandoua ca cel mai bine pentru Natalia ar fi sa gasesc o alta persoana care sa aiba grija de ea, cu cel putin o luna inainte de a reincepe eu serviciul. Putea astfel sa se acomodeze atat fetita cu noua prezenta in casa noastra, cat si noua bona cu regulile si obiceiurile noastre. Aici a fost momentul in care am dat anunt la ziar (tot in orasul mamei) si am tinut interviuri. Am vrut neaparat sa fie tot din orasul natal pentru ca persoana selectata sa accepte mai usor ideea de bona interna, banii pe care ii puteam eu oferi erau suficienti cat o sa o tina mult mai motivata decat pe majoritatea bonelor din Bucuresti si pentru ca atunci cand mergeam in vizita la parinti putea si ea foarte usor sa ajunga acasa. Am gasit o persoana mai in varsta dar cu multa experienta, in special de menajera interna. Ne gatea foarte bine, ma ajuta la curatenie si copilul o acceptase usor.

Dupa vreo 8 luni am simtit ca cea mica are nevoie de o persoana mult mai calma (care sa vorbeasca mai incet, mai rar, mai putin galagioasa, cu dorinta de a pune accent pe joc si invatare si nu doar pe nevoile fiziologice). Era clar ca intre timp nevoile se schimbasera. Am gasit-o apoi pe Silvia, care lucrase cu copii cu nevoi speciale, avusese copii in plasament si era de un calm extraordinar. Am observat schimbarile la Natalia care a devenit in timp un copil mai calm si mai intelegator. Colaborarea a fost una reusita, dar dupa ce Natalia a implinit 3 ani, am hotarat ca e timpul sa mearga in colectivitate. De fapt, acesta fusese planul nostru de la inceput.

Bepanthen®: In functie de ce criterii ai ales bonele pentru fetita ta? Ce calitati ai urmarit?

Maria: Fiecare din noi suntem diferite.  Din fericire, nu-i asa? :) 
O bona, inainte de toate, trebuie sa fie potrivita pentru tine ca mama. De ce? Pentru ca daca mama are o chimie buna cu bona, va avea si incredere in ea, si stim cu totii ca atunci cand mama e fericita, si copilul e linistit. In aceste circumstante, cu siguranta ca si copilul va putea sa relationeze mai usor cu noua persoana care a intrat in viata lui.

Pe langa asta, calitatile care mi s-au parut mie foarte importante au fost: dragostea fata de copii, rabdarea, bunul simt si asa-zisa „frica de Dumnezeu” (pentru ca acest tip de oameni reusesc sa inteleaga responsabilitatea pe care o au pe umeri atunci cand le incredintezi cresterea copilului tau). Iar la nivel fizic, am cautat persoane curate, fara probleme grave de sanatate – „in putere”, care sa poata tine pasul cu dezvoltarea copilului, si ordonata.

Bepanthen®: Cum le-ai recrutat?

Maria: Intotdeauna am incercat sa merg pe recomandari. Cand nu am reusit astfel, am dat anunt la ziar, am primit telefoane, am tinut interviuri si, ulterior, am luat o decizie. Interviurile le-am tinut cu Natalia de fata, pentru ca am vrut sa urmaresc atat reactia persoanei fata de copil, cat si pe cea a Nataliei fata de ea. Mi-am pregatit dinainte un set de intrebari si, la randul meu, am fost dispusa sa clarific orice neclaritati legate de program, plata, zile libere etc.

Bepanthen®: Ce importanta crezi ca are pregatirea profesionala in domeniu?

Nu am considerat un avantaj pregatirea profesionala in domeniu – pentru ca nici nu stiu cat de dezvoltat e la noi in tara acest sector de educatie. Eu am tinut cont sa aiba cel putin liceul terminat, sa fi avut copii si niste cunostinte minime de calculator (tineam neaparat sa poata folosi Skype-ul pentru ca eu si sotul meu mai aveam calatorii de serviciu si doream sa o vedem zilnic pe fetita noastra).

Bepanthen®: Ce inseamna din punct de vedere financiar angajarea unei bone?

Maria: Sunt convinsa, si mi se pare normal sa fie asa, ca preturile difera in functie de orasul din care recrutezi si cel pentru care recrutezi. Eu am platit bona cu aproximativ acelasi pret pe care l-as fi platit daca as fi dus-o pe fetita mea la o cresa particulara.

Bepanthen®: Cum s-a obisnuit Natalia cu prezenta lor? Le-a acceptat usor?

Maria: Da, Natalia s-a obisnuit foarte repede cu prezenta lor si s-a atasat de ele. Evident ca in momentul in care eram de fata prefera compania mea, dar daca nu eram prin preajma se simtea foarte in largul ei.

Pe de alta parte, am ales sa nu plec niciodata pe ascuns de acasa si sa o las doar cu bona, ci sa ii explic, in schimb (chiar si la 1 an), ca „Mami pleaca la serviciu/la piata/in oras si se intoarce peste x ore. Tu ramai acasa cu  Carmen. O sa mergeti in parc mai tarziu. Sa va distraaati! Te iubesc!”. Un pupic, o imbratisare si nicio privire inapoi! Asta a fost reteta mea.

Bepanthen®: Cat timp crezi ca e indicat ca cel mic sa stea cu bona?

Maria: Nu pot sa definesc un timp anume, pentru ca eu am ales aproape intotdeauna sa am bona interna. Si a stat cu cea mica cat timp am avut eu nevoie (la inceput pentru cumparaturi, apoi pentru rezolvarea altor probleme administrative, ulterior pe perioada intregii zile cat mergeam eu la birou). Oricum, la noi, tranzitia s-a facut treptat, de la 4 h/zi, pana la bona interna cu care petrecea in medie 10-11 h/zi, in decursul a 6-8 luni. Cred ca mai important este cat timp ii dedici tu ca parinte din timpul tau liber. Si mai presus de atat: calitatea timpului petrecut impreuna.

Bepanthen®: Ce le recomanzi celorlalte mamici care vor sa apeleze la o bona pentru piticii lor?

Maria: Daca esti convinsa ca optiunea unei bone este potrivita stilului vostru de viata si nevoilor copilasului vostru, atunci iti recomand sa iti dedici ceva timp pentru a putea sa o cunosti cat mai bine, atat inainte de a o selecta, cat si dupa ce ati inceput colaborarea. Incearca sa o tratezi ca pe o prietena/ruda, astfel incat copilul sa se simta bine in prezenta ei. Si totusi, chiar daca ti-a castigat increderea si piticul pare ca este in regula, incearca sa fii tot timpul atenta la orice semn care ar putea sa iti semnaleze vreo alta problema. Si ai incredere in instinctele tale! Cu siguranta vei sti ce e mai bine pentru voi.